Soare sta pe cer lenes si nu prea incantat sa lumineze... Copacii infloresc in ciuda frigului de afara... e o liniste ciudata asternata peste oras... de parca lumea ar dormi acum cand primavara in sfarsit a venit...
E o perioada buna de meditat... si asta fac... de cateva saptamani meditez.. ceva in mine s-a schimbat... am realizat un lucru important despre mine...
Intr-o dimineata ploioasa, stand la cafea si privind absenta pe geam umbrelele colorate ale trecatorilor, m-a intrebat cu o voce calma si aproape soptita: "Tu iti imaginezi viata noastra de acum incolo?"....
Am tresarit si m-am intors sa-l privesc curioasa...
"Iti imaginezi casuta noastra, copii nostri, viata noastra impreuna?..."
Pastram aceeasi expresie intre uimire si confuzie pe fata, nefiind sigura la ce se refera... "Ce vrei sa spui... cum sa imi imaginez?..."
"Pai...te-ai gandit cum ai vrea sa facem nunta?.... unde ai vrea sa ne facem casuta?..."
Am intors inapoi privirea spre strada... incerc sa-mi dau seama ce raspuns ar trebui sa dau...
"Eu nu-mi imaginez... " M-am intors sa-l privesc in ochii, incercand sa vad expresia lui..."nu pot sa-mi imaginez asa ceva, pentru ca apoi imi voi dori atat de mult acele lucruri, incat atunci cand va fi momentul si nu va fi cum mi-am dorit, voi trai o dezamagire si voi ramane mereu cu gandul, daca as fi facut chiar cum mi-am dorit si mi-am imaginat... stii, am facut o data greseala asta si mi-am imaginat ce voi face dupa liceu, ce facultate, ce loc de munca... eram sigura, aveam cladita o viata inaintea mea, insa planurile mele au esuat din cauza altor persoane... am ramas dezamagita si desi viata mea de acum poate e mai buna decat ce mi-am dorit.. ramane mereu sentimentul ca am esuat in a-mi implini visul... o parte din mine inca viseaza acea viata... o parte din mine inca e in cautarea unui sens... nu vreau sa fie la fel si cu viata mea de acum... am muncit pentru ea si-mi place asa cum e.... de ce sa-mi imaginez ce va fi de acum incolo?... nu mai bine traiesc fiecare moment si ma bucur de el?.. astfel nu sunt dezamagita de ce se intampla pentru ca nu am asteptari... Da, stiu... suna ca o lasitate, dar e mai bine asa... e mai bine pentru sufletul meu, pentru mintea mea... ea inca face escapade in trecut.... te iubesc, stii? si chiar imi doresc ce-i mai frumos langa tine, insa vreau sa traiesc fiecare clipa si sa ma bucur de fiecare moment asa cum vine, nu asa cum mi-l l-as imagina..."
Avea o expresie indescifrabila... nu trada nici un sentiment pe care-l putea avea in acel moment... Ramasem cu privirea la el si cu o mica teama in suflet de ce ar putea spune...
Mi-a zambit cald, intinzand mana spre fata mea si mangaindu-ma usor..." Nu e rau sa vizesi, nu e rau sa fii dezamagita, te intareste, te face sa-ti doresti mai mult, sa perseverezi, sa te perfectionezi... nimeni nu e perfect... chiar si cei mai de succes oameni, au momentele lor de cadere, insa isi amintesc telul lor si se ridica inapoi sa-l implineasca... la fel si tu... stii ca niciodata nu e prea tarziu... iar eu sunt acum aici langa tine si te voi ajuta sa-ti implineste visele... tot ce trebuie sa faci este doar sa visezi, sa te lasi purtata de ganduri si sa lasi imaginatia sa-ti zburde... nu-ti fie frica... te iubesc si mereu voi fi langa tine..."
I-am zambit...
tocmai asta e problema mea...daca nu e asa... daca nu vei fi mereu langa mine?
2 comentarii:
frumos si Hristos a inviat!!!
Adevarat a inviat!:)
Trimiteți un comentariu