8 noiembrie, 20:16, cu ani in urma:
"A trecut ceva timp...multe s-au mai intamplat...am fost intr-o tabara.... Ecaterina intr-o seara mi-a zis:"Mergi in tabara, fata!"....eu:"what??:O"...
Desigur am acceptat si m-am trezi in drum spre locul Z... Fantastic, nu am cuvinte...ce peisaj...
Am plecat dis-de dimineata cu trenul la 5:30(ador sa merg cu trenul, insa pe distante mici) si am ajunsi primi la Z.
Din aceasta cauza am fost nevoiti sa asteptam, sa ne cazam... ne-am imprietenit cu catelusi de acolo si ne-am terminat sandvisurile pregatite pentru tren... eram 5... 4 fete si 1 baiat... reprezentam Nicaieriul. In sfarsit momentul nostru...ne-au cazat intr-o casuta alaturi de D, I si C(localitati)... La D se afla si Mihai, un tanar pe care il cunoscusem mai devreme, in vara, intr-o alta distractie de a mea... M-a lasat in pace....oricum altfel nu se putea, mai ales ca ma prefacusem ca nu-l vad... nu ma atragea de nici o culoare...si iti zic si de ce.. vorbea mult si fara rost, laudandu-se intr-un mod subtil si replicand de mii de ori aceleasi fraze, de parca ar fi fost prima data cand mi le zicea...
Putini timizi si oarecum speriati de necunoscut, ne-am asezat toti din Nicaieri intr-un leagan, cand o figura cunoscuta din acelasi loc cu Mihai se apropie de noi..."Buna, Buna...ce faceti aici?...Haideti in fata sa cunoasteti si pe ceilalti..." Porecla lui era Mediocrul, deoarece avea asa... o figura de prostanac... imi pare rau pentru el, insa trebuia sa-i zica maica-sii sa-l scoata cu alta mutra...
Ne-am facut curaj si iata-ne pe terenul de football, asteptand ca lumea sa intre in vorba cu noi.. Deodata ce-mi vad ochii...Cristian... un tanar pe care-l cunoscusem in aceeasi distractie cu Mihai si Mediocrul.. si ma trezesc ca ma ia gura pe dinainte strigandu-l:"Cristian, Cristian!..." se oprise si se intoarse brusc la vocea necunoscuta..."Buna..." se uita putin ciudat...dupa care ma recunoscu " ce mai faci??..." si continuara un sir de politeturi, dupa care ne invita la masa rotunda a baietilor lui( colegii de breasla). Baietii erau din orasul Undeva si stateau singuri la o masa jucand carti... Priveam oarecum mirata...Ne invita sa luam loc alaturi de ei, asa ca eu, ceva mai timida asteptasem ca toti sa se aseze... Ecaterina se aseza undeva(nu remarcasem unde)... Mariana se aseza langa Cristian, iar eu...luasem locul cel mai aproape de mine... si anume la margine... acum ma gandeam care margine, caci masa era asezata intr-un semicerc, dar dintr-un oarecare feeling ma asezasem langa Valerian... Era un tanar brunet cu un ranjet de castigator pe fata... nu-mi atrasese prea mult atentia... pentru ca avea fruntea cam mica...
Parca am fi prezis ceva cand ne-am asezat asa....
Ne-am angajat intr-un joc cu baietii, din care evident rand pe rand am iesit fiecare dintre fetele din Nicaieri, pierzatoare... Pedepsele erau partea cea mai buna a jocului pentru ei...si partea pe care eu n-o indeplineam nici de cum... nu eram adepta jocurilor de socializare cu pedepse...iar momentul cand pierdeam reprezenta si finele jocului pentru mine.... Dintr-una in alta, am ajuns in camera baietilor sa continuam jocul... acolo pentru prima data am pierdut si eu....insa am fost salvata de o pedeapsa usoara... le aruncasem asa o privire"asta e ultima oara cand pierd.." parca ma auzisera, caci stateam langa Vali si nu mai pierdusem in acea seara..
Radea de mine ca un copil, vazand ca nu stiu ce inseamna sa trisez...incerca sa-mi paseze carti pe sub masa, insa eu, oripilata de gandul trisarii, refuzam sub orice forma... Izbucnea intr-un ras copilaresc si molipsitor... intr-un final cedasem... incepusem sa trisez si aflam cu deosebita uimire ca-mi place... nu sa trisez, insa sa castig trisand...
Imi daduse si o porecla... imi spunea Fluturas... nu era prima data cand eram strigata asa(detineam un numar record de porecle), insa din gura lui suna altfel...ca o poveste... Seara se termina cu o usoara ameteala datorata vinului dulceag adus de noi si whisky adus de ei....
Dimineata, dupa trezire, era musai sa formam echipe mixte... insa intr-un mod foarte ciudat ne treziram amestecati cu orasul Undeva... Nicaieri si Undeva se amestecase.... ce iesise la sfarsit era.. Pretutindeni... Am ramas impreuna pana la finele taberei..la masa eram impreuna... in pauze eram impreuna... in timpul liber impreuna... intr-un mod foarte ciudat transformasem tabara de 100 de persoane, intr-una de 6, ceilalti parca disparand...Timpul trecea repede, iar noi ne bucuram din plin de acea perioada... exercitiile mergeau fara probleme, iar dupa o dadeam in mintea copiilor, jucand diverse jocuri si prapadindu-ne pe jos de ras... Noptile le pierdeam pana in zori jucand carti si gustand diverse sortimente de bauturi, iar diminetile ni le plangeam cu rasete si cafele... Ma apropiasem destul de mult de Vali, iar Mari de Cristi... Ne trezeam petrecand timp doar noi si discutand diverse pana se intuneca...
Se putea tabara fara ceva rau?... in timpul unui exercitiu cand eu deja ma aflam in tabara,caci proba mea se incheiase, ma trezesc cu o ambulanta in fata si multa lume in jur..."Ce dumnezeu?..." Cand ma apropii si privesc mai atenta, Mariana era intinsa cu o perfuzie in vena... Simtii ca inima imi sare din piept si nereusind sa ma controlez imi facusem loc printre oameni, sa ajung acolo... ii prinsesem mana ..."O sa fie bine.." In realitatea acea incurajare era de fapt pentru mine, caci simteam usor ca lesin si eu... Intr-un final veni si doctorul care ma asigura ca totul e in regula, si ca nu fu decat un episod de spasmofilie..."Slava cerului..."
Trecuse ziua destul de repede, cum si incepu... Iar urmatoarea fu randul lui Vali sa isi faca plinul cu calciu, caci ii urma exemplul Marianei si lesina..
Ma apropiasem de el si cand vazusem ca isi mai reveni putin ii spusesem:"Of...baiat asa mare si ce face...lesina la nevoie... apoi tu? tocmai tu?mare maiestru in ale cartilor de joc si uite unde ai ajuns.."
"Hai Ariana, las-o moale...stiu ca iti pasa... si-ti multumesc"... il prinsem de mana in semn de solidaritate... Ne intorsesem in tabara(exercitiul fusese undeva mai departe) si Vali plecase direct la un somn adanc, mult recomandat de medic... mai tarziu ni se alatura...noi deja jucam un pasionant remi... eu, inca incercand sa ma prind de cum se joaca... David, fusese destul de simpatic, incat sa-si bata capul si sa incerce sa ma invete(David era desteptul grupului si pe buna dreptate caci avea un bogat bagaj de cunostinte)... Mihai isi tot facea aparitia pe acolo, insa eram prea preocupata cu prezenta lui Vali, pentru a-l baga macar putin in seama...
Observasem ca intre Mariana si Cristian ceva se infiripa... era atat de frumos... mereu mi-a placut sa vad dragoste in jurul meu... Nici Vali nu parea absent de prezenta mea, caci mereu gasea motiv sa-mi fie in preajma si sa ma multumeasca cu tot ce-mi poftea inimioara... ca si Mariana de altfel... puteam spune ca eram rasfatatele taberei, caci impreuna faceam un cuplu de fete "mortale"..
Ultima seara fusese una speciala... fusesem la un foc de tabara si atunci sentimentul ca Vali simte ceva fusese in sfarsit confirmat... cand asezandu-ne pe patura, isi lasa capul in bratele mele...cuprinzandu-ma in acelasi timp... era atat de inocent, incat nu ma putusem abtine si incepusem sa ma joc in parul lui....
Ne-am intors spre final in casa... Ne adapostisem intr-o camera ramasa goala de la cei care plecasera mai devreme.... si decisem sa ramanem acolo in acea seara... Desigur ca si in celelalte seri, cand legasem usile celorlalti participanti intre ele, manjisem manerele de la masinile directorilor cu pasta de dinti.... si in aceasta seara ne apucaseram de o farsa...Ne hotarasem sa ii udam pe cei mai plictisitori ai taberei, virindu-le in pat cate un balon cu apa... Am dus la bun sfarsit farsa si am inceput din nou jocurile de carti... deja stiam sa joc si reusisem chiar sa castig singura...ne imbatasem cu miros de tuica fiarta, caci de baut nu apucasem si radeam nonstop de orice gluma....
Obosisem atat de tare ca nu mai puteam ramane treji... am decis sa dormim si dintr-una in alta am ajuns langa Vali, certandu-ne amandoi pe singura patura de pe cele 2 paturi apropiate...nici unul nu voise sa vina mai aproape de celalalt...orgoliu..ce naiba... Mariana si Cristian, care si ei erau intr-o disputa pe un singur pat si pe o singura perna, se oprisera amuzati si se uitau la noi...:"Ce dumnezeu? voi aveti 2 paturi si nici alea nu va ajung??... impartiti naibii patura" si izbucnisem toti intr-un ras... fiecare isi relua preocuparea, pana cand oboseala ne ajunse din urma... Mariana adormise in bratele lui Cristi, iar eu in bratele lui Vali... In timpul noptii, simti la un moment dat o imbratisare atat de stransa, incat aerul nu-mi mai era suficient si ma trezisem... bratele lui erau in jurul meu atat de strans, incat nu mai puteam respira... nu deschisem ochii si nici nu schitasem vreun gest ca m-as fi trezit... isi slabi stransoarea... simtisem niste buze calde saruntandu-mi fruntea... adormisem din nou, pentru a fi trezita iar de o imbratisare stransa... de aceasta data ma sarutase pe obraz.. si nu se multumi doar cu unul, imi mai fura unul... ramasesem cu ochii inchisi si inima batand navalnic... era ceva ciudat, ceva nou si nu stiam cum sa reactionez... dimineata veni repede... si momentul plecarii la fel..
Ne-am luat la revedere odata... plecasem sa-mi fac bagajul si il gasii in pragul camerei..."Ce faci?"... "Inca nu am plecat si am venit sa-mi mai iau o data la revedere..."
Se aseza pe pat, privindu-ma cum imi fac bagajul, hainele imi erau insiruite pe pat... "Stii... ma gandeam sa tinem legatura, Fluturas..."
"Cum sa nu..." ii zambisem sincer, privindu-l in ochii... schimbaram adresele si stabilisem sa vorbim... pleca urandu-mi drum bun si sarutandu-ma pe ambii obraji...
Il privisem cum se indreapta spre masina, si ii facusem inca o data din mana... Oare va fi ultima oara cand ne vom vedea?... Ma intorsesem la ale mele bagaje si continuam de zor nevoie de sa le fac..."Mariana,unde sunt sosetele de pe pat?.."
"Nu stiu... nu le-ai pus in bagaj?..."
"Nu cred...trebuia sa le incalt... ciudat..."
Imi gasisem alta pereche si plecasem intr-un final la drum...
Primesc mesaj de la el ceva mai tarziu, cum ca mi-am uitat sosetele la el....nu intelegeam... asa ca il intrebasem daca e adevarat si cum arata. Dupa o lunga explicatie despre cum aratau o pereche simpla de sosete scurte, albe cu floricele portocalii in termenii barbatesti, realizasem ca erau ale mele...
Cum ajunsesera la el?... imi batusem capul tot gandindu-ma cum se putea...cand intr-un final imi amintisem ca a 2a oara cand isi luase la revedere se asezase pe patul meu plin de haine... probabil atunci, intr-un moment de al meu de neatentie, imi furase perechea de sosete...
Izbucnisem intr-un ras isteric, doar la gandul ca-mi furase sosetele...ce avea sa faca cu el... si mai ales ca erau asa mici... trebuiau sa gazduiasca un piciorus marimea 36...
"Nebunule...si ce ai sa faci cu ele?..."
"Le pastrasez pentru cand ne vom revedea...acum cu siguranta am motiv, trebuie sa-ti inapoiez sosetele, sau nu?..."
