...NO FEELINGS!...

...nu sunt atat de tare pe cat par!...


m-am saturat!
am si eu limite, nu am super puteri, cum nici forta atat de mare nu am...cat crezi ca pot indura?...daca as fi fost din fier poate, dar asa...sunt o simpla fata, care are limitele ei...vreau o pauza de la toate si de la tot..nu mai pot! strig din toate partile mele ca nu mai fac fata!...dar ma aude careva?....credeti ca daca va arat mereu fata asta zambitoare, asa si e???....

...lasati-ma naibii in pace!...

cate voci...imi zapacesc mintea!

mi-e rau...poate cu motiv, poate fara...ce conteaza?...oare ar observa careva, daca maine la ora asta as sari de la et 8 al vreunui bloc?....

...I'll let go...

...Hey, i'll move out of the way for you...hey, i'll move out the way for her too...




The End!

...

...E dimineata...nu foarte...azi m-am plimbat prin gara(am condus pe cineva)...si ma uitam la mersul trenurilor, cautam unul anume... lista era mare...mi-ar fi placut sa pot sa iau primul tren care venea si sa plec...unde nu stiu!....dar nu conta...oriunde doar sa scap de orasul asta...sa scap de toti....sa ma duc undeva si sa o iau de la zero...imi place sa o iau de la inceput...cred ca la asta ma pricep cel mai bine...

Pentru ca asta fac mereu....cand ma implic prea tare in absolut orice...dispar deodata si ma duc in alta parte si o iau de la capat...e mai simplu asa....nu apuci sa suferi...nu-mi place durerea de nici un fel...

...in fine....

....as fi urcat in tren si m-as fi dus undeva, unde m-ar fi lasat trenul... sa n-am nimic decat niste bani si un rucsac cu de-ale gurii si niste hainute...
si as fi privit apusul din tren...as fi intrat in vorba cu oamenii...m-as fi amuzat zicandu-le ca sunt straina;))...m-as fi dat drept englezoiaca sau poate as fi zis ca sunt din Spania...

...iar visez... trezeste cenusareaso, ca viata nu e atat de frumoasa ca sa poti sa faci ce-ti pofteste inimioara!...

...amurg...

...este apus...sau aproape...imi bate soarele in geam...ma cheama sa-l vad cum dispare...
...As vrea atat de multe lucruri, dar mi-e frica sa le rostesc...pentru ca s-ar putea, uneori, sa fie lucruri pe care nu le doresc cu adevarat....si daca se implinesc?...
...Dar acum as vrea sa fiu langa tine...
...si e caldut...e atat de bine sa simti din nou caldura soarelui...si miroase a flori de cires...e de ajuns sa te uiti la o creanga inflorita sa vezi ca peste tot e plin de viata...albinute mici si mari au iesit la gustat polen...
...iar eu sunt amortita...dar ma voi trezi...

si cica e primavara...

...e primavara...Stii cum mi-am dat seama?....miroase a fum si a flori peste tot...iar cerul are o culoare diferita...parca ar fi prins viata...la apus e colorat...si sunt culorile mele...imi place sa cred ca eu le-am imprastiat...
...mi-e dor sa beau o cana de lapte fiert intr-un ceaun de mamaliga...sa ascult povestile bunici si sa beau din vinutul rosu, tare bun, cules de asta toamna...mi-e dor sa alerg printre margarete, pe deal si prin cimitir, sa urlu de bucurie ca in sfarsit s-au razvratit florile si au alungat iarna posomorata...
...Si miroase a pamant, semn ca vine ploaia...parca incepe sa se simta si miros a ploaie...si cantece in limbi straine se aud din copacii alaturati, au venit pasarile sa vesteasca aparitia soarelui...
...mi-e dor...

...scrisoare catre tine...

...Mi-e frig sta sa ploua...de ce nu cazi o data, ploaie? sa ma lovesti cu stropi tai, sa simt durere?...sa ma dezintegrezi, sa fim una si aceeasi?...sau crezi ca lacrimile mele nu sunt demne sa se alature lacrimilor ingerilor?...
...Azi m-am plimbat prin cimitir,prin noroi, caci simteam nevoia sa ma murdaresc, insa nu am reusit sa fiu la fel de mizerabila pe cat ma simteam...aleele pustii, crucile dezordonate, invechite....ciorile-frumoase pasari, azi am realizat...
Si stii ce-am mai realizat azi?ca locul meu e cu ciorile, sa zbor libera prin ploaie, din cimitir in cimitir, veghind ca ploaia sa nu plece...
De-ai sti tu de cate ori m-am gandit sa ma alatur lor...
Nu e timpul meu...nu e momentul potrivit...nu-mi place timpul...tii minte?...iti spuneam ca mi-e frica de ceasuri si spuneai ca o sa ne inchidem amandoi intr-o casuta la tara plina de ceasuri, sa stam sa privim curiosi pe geam, poate, poate ceva se intampla in lumea de dincolo cat lipsim noi...si tic tac, tic tac...si-ti spuneam ca ma streseaza...si-mi spuneai ca trebuie sa ma bucur caci imi suna ceasul a cant de primavara...
Nebunule, sa nu uiti! imi esti dator cu o cafea peste 50 atunci, vreo 48 acum...de ani, in cimitir....stii unde...am sa te astept....eu n-am sa uit... ploaia cum cerne stropi de cristal,lacrimile verii eterne...

...pierduta...in apus...

...the storm is coming but i don't mind....people are dying....i close the blinds...i want to change the world instead i sleep...all i know is to keep breathing....all i do is to keep breathing...all i can do is to keep breathing...


...just breathing...

...