plimbare in trecut....

Era in jurul orei 19:30...soarele inca staruia pe cerul liber si-mi chinuia ochii... "A naibii ochelari...n-am putut sa-i iau cu mine?"... Stateam la usa, pregatita sa cobor din trenul ce ma ducea spre Nicaieri...Multimea din tren, taranimea ma speria...
Veneam dintr-un oras mare...si desi cu bunici la tara, nu fusesem invata sa merg cu trenul...masina fiind principalul nostru mijloc de transport....
Manele rasunau in tot trenul, iar voci barbatesti se auzeau fredonand.."Oh Doamne!..." Caldura era insuportabila, caci mijlocul lui iulie e punctul culminant al verii..."Unde naiba trebuie sa cobor?"...priveam speriata pe geam sa nu cumva sa ratez statia, caci altfel... trenul anunta sosirea printr-un claxon insuportabil... imi asezasem rucsacul mare in spate si ma pregateam..aici trebuia sa fie... Coborasem in statie, uitandu-ma in toate partile...Trebuia sa fie aici...Stanga, dreapta...nimic...panica pe fata mea...in spate nimic..."Ei drace, am gresit statia..." Trenul se puse din nou in miscare iar eu priveam pierduta spre el...Abia ii mai vedeam ultimul vagon, insa ramasesem cu ochii atintiti la el...

"Olguta!!!"
Nu reactionam...cine ma cunoaste aici??
"Olga!..."
Intorsesem privirea mirata ca cineva imi stia numele complet si-l mai si striga...in fata mea dupa linia de tren era un drum care urca...Alergand spre gara venea Medeea...Facusem ochii mari, nevenindu-mi a crede ca am ajuns unde trebuia, sarisem peste linia de tren si alergam spre ea. O strangeam in brate si o priveam fericita... o fata imbujorata si bronzata de soarele de tara ma privea razand..."Credeai ca ai gresit statia asa-i?" avea un ras puternic si gros... "Of, Medeea...stii doar cum sunt eu cu drumurile astea si mijloacele de transport...n-ar fi prima data..."
"ei...lasa...te-ai descurcat...hai sa mergem...am venit cu decapotabila!de asta am si intarziat putin..." Imi zambi strengareste si ma lua de mana... Decapotabila? gandeam eu...de unde daca nici macar nu au carnet...d'apoi masina...si inca decapotabila...nici unul din membri familiei...o fi venit cu cineva din sat... Cand colo ne opriseram in fata unei carute la care avea inhamat un cal...
|Priveam mirata.."Ce e asta?"
"O caruta..."imi raspunde sincer Medeea ca si cum nu stia ce ma apucasem...
"Vad asta..."
"Buna Olguta..."
Privisem in sus la cel care conduce"decapotabila"..era fratele Medeei, Lucian...
II zambeam, bufnind in ras.."Buna...ai venit sa ma iei cu decapotabila?...avem aer conditionat?"
"Desigur...imediat dupa ce pornim, dau drumul"...radeam cu totii copios de cat de credula puteam fi...

Ma catarasem in caruta....si plecaram la drum...Soarele incepea sa se piarda usor printre dealurile mari...Era atata liniste...priveam fericita ca-mi voi petrece 2 luni de zile departe de civilizatie, departe de masini, calculatoare.... Pe fata mi se asezase un zambet melancolic si visator... Vocea calda a Medeei ma trezise din reverie..
"Ce ma bucur ca ai venit...Va fi super...sa vezi dealul...e plin de flori... bunica te asteapta...intr-una ma intreaba de tine...aa...si sa vezi cine a mai venit...ce ne vom distra...si sunt amandoua..." O ascultam in timp ce ma bombarda cu noutati si imi explica ce vara vom avea...era atat de cald, iar eu atat de fericita ca voi petrece timpul alaturi de ea...
Era doar inceputul...