E greu sa crezi ca poti schimba ceva cand stii ca...lumea...nu e receptiva la schimbari...
Exista oare oameni pe deplin fericiti sau doar se prefac?...
...exista cu adevarat sentimentul Iubire?..atunci de ce nu toti ajung sa-l cunoasca?....nu meritam oare sa simtim, sa traim acest sentiment?... de ce ne amagim oare, singuri?....de ce cautam mereu ceva in care sa credem?....de ce mereu ne agatam de ceva, fie si un fir mic si subtire de ata?....ne este frica de libertate?...atunci de ce vrem sa fim liberi?...de ce mereu cerem aripi sa zburam in inaltul cerului, liberi ca pasarile?
Niciodata nu suntem multumiti, dar care sa fie, oare, motivul
nemultumirii?...avem un motiv sau este doar o preocupare stupida pentru ca lumea este mult prea plicticoasa?...De ce ma chinui sa inteleg?...nu stiu, oare, ca intrebarile mele nu au raspuns?...ce stupid!
...De ce iubesc ploaia si nori?....daca ei reprezinta tristete?...eu nu vreau sa fiu trista...si totusi de ce vremea asta ma reprezinta?...intuneric, gri, plumb, strazi goale, stropi de ploaie...toate formeaza lumea ideala in care ma pierd cand ma plictisesc...de voi!...
Cand vreau sa evadez inchid ochii...trag aer in piept...si incerc
sa-mi pastrez calmul....nu ma pierd....
...las vantul rece sa ma cuprinda si sa ma poarte spre lumi diferite...las mirosul de ploaie sa-mi violeze simturile...si mirosul de cafea sa-mi aline durerea...deschid ochii....unde sunt....locurile de aici imi sunt necunoscute....necunoscute ochilor dar...sufletul meu le recunoaste de parca mereu ar sta aici....
Strazi goale...vantul ma poarta pe strazi goale, pustii de lume, pustii de culoare...
...Doar copacii inalti, drepti incalzesc strazile dar parca si ei fug de
singuratatea de aici....se inalta tot mai aproape de cer....unde fugiti?...as vrea sa va ating....
...Mi-e frig....dar parca totusi nu vreau sa pierd acest sentiment....
....ma ploua...dar parca n-as vrea ploaia sa se opreasca....
...As vrea sa cred ca apa ce curge pe mine, ma scurge de greul gandurilor mele....Ce stupid!
