...simteam ca-mi bate inima sa-mi sparga pieptul...mai erau cateva minute... mergeam accelerat si vorbeam cu prieteni pe care nu-i vazusem demult...incercam sa fiu atenta, dar gandul meu zbura la clipa cand urma sa ne reintalnim... trecuse atat de mult timp...si parca totusi atat de putin...
...priveam pierduta in toate partile, si desi stiam ca trebuia sa ajungi mai tarziu, iti simteam prezenta... sau sa fi fost doar emotiile puternice ce ma incercau?... ma gandeam, oare cum ai sa ma vezi tu dupa atata timp...sau...ce voi simti eu cand iti voi revedea chipul de copilas somnoros si mofturos... incercam in continuare sa ma concentrez asupra vorbelor colegului, insa o silueta inalta imi atrasase atentia... si acolo erai...tu...inalt, ciufulit...
...ma oprisem din mers sau imi continuam drumul?...nu stiam ce mai fac...nu mai eram constienta de dealul pe care il urcam, sau de discutia pe care o purtam... te priveam si ma gandeam ca poate timpul s-a oprit in loc un an de zile... ma observasesi oare?...
...erai atat de preocupat de bagaje, ca nu-mi lasasesi timp sa ma fac vazuta...
...simteam cum pulsul creste, iar picioarele parca o luau indarat...mi-era frica sa dau ochii cu tine...mi-era frica pentru ca nu stiam cum sa reactionez...
...
ai intrat fasticit, oarecum jenat...cu un semn de intrebare, ce caut eu aici?... te priveam...atat de scump...incercam sa fiu serioasa... era ciudat...eram amandoi aici... unde ne aflam...cum trebuia sa ne comportam?...nici noi nu stiam...
era frig... ai fi vrut sa-mi spui sa vin in bratele tale, dar nu stiai cum sa ma intrebi...as fi vrut sa ma intrebi,dar nici eu nu stiam cum...
...era tarziu, eram obositi... cum am ajuns unul in bratele celuilalt nici eu nu mai stiu... dar parea atat de natural si firesc... si era atat de cald... un parfum discret te invaluia... oare era bine cum reactionam?...ce mai conta cand deja corpul nu mai raspundea simturilor rationale?... aveai un copil in brate... si sarutari mici si suave imi gadilau gatul... ma tineai strans sa nu fug....unde sa fug?cum sa fug cand si eu asteptasem acest moment... cufundati in visare, cuvintele nu-si aveau rostul...
...visam impreuna, in sfarsit...atat de firesc, atat de natural...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu