duminică, 19 septembrie 2010

"Toate vin la timpul lor. Tu vii in timpul meu?"

Soarele se inaltase devreme pe cer, insa cheful ei de a se ridica din pat nu...stia ca va intarzia...era oare zi cand sa nu intarzie?...avea nepunctualitatea in sange...ceilalti trebuiau sa se obisnuiasca cu ea...
trr...trr...trr...trr
...infundat se auzi un telefon!se ridica in graba si incepu sa caute telefonul fix...se intreba atunci de ce mai tine fixul cand avea 3 abonamente pe toate retelele existente de telefonie mobila...
"Alo?"
"Somnoroasooo!! ridica-te din pat si fugi la munca,iar intarzii..."
"Hahaha!...nu am chef...mi-e lene..."
"Hai lenes-o ca e ultima zi de munca...diseara plecam in concediu...o luna intreaga, iti dai seama?"
"Oh da!"
"Bagajele-s ready?"
"Puse in masina deja..."
"Perfect! te asteptam atunci la noi dupa servici...imbraca-te casual...nu stii unde mergi...te-am pupat...paaa!"
"Nu! nu inchide..un..de?...da!" inchise receptorul.."nu pot sa ma imbrac casual la servici..."
Intoarse privirea spre ceas si observa ca mai avea 30 de minute pana sa inceapa munca...
Sarise din pat si se schimba imediat intr-o rochite neagra,superba, nici business, nici prea eleganta potrivita si dupa servici...se farda putin...rimel si ruj de culoarea buzelor pentru hidratare...isi prinse parul intr-o coada la spate, se accesoriza cu o pereche de cercei verde smarald si o bratara din acelasi set...isi lua o geanta micuta in care-i intra o agenda si cele 3 mobile...putin parfum si o pereche de pantofi inalti, negru catifea, intocmai perfecti pentru tinuta ei. Verifica casa si pleca.
Nu reusise sa manance, dar nici nu avea nimic in frigider.Urma sa-si cumpere de la Happy Drive o cafea si ceva de mancare.
Ajunsa la servici, nu reusi sa intre in birou ca si intampina probleme ...asa este cand conduci o firma de organizari evenimente...
Orele zburara si se vazu ajunsa in fata casei prietenei ei cea mai buna...
"Hei! Ai ajuns draga mea...cu o ora mai tarziu...si imbracata asa? asta e la tine casual?...esti fantastica!..."
2 fetite blonde ii sarira in brate...
"Sami, Sami..."
"Buna dragele mele...Buna Emi...am avut probleme cu nunta de maine...modificari de ultima ora...e destul de casual avand in vedere ca am fost la munca..."
"No bine ca ai ajuns...trebuie sa ne impartim in masini...suntem 5, copii merg la bunici. Giulia vrea sa mearga cu noi cu masina, deci tu iei cealalta persoana..."
"Dar poate imi spui si mie cine e cealalta persoana!"
"Stai linistita, o sa-ti placa!"...cu o voce mult mai joasa si soptita adauga.."..mereu ti-a placut!..."
"Poftim?"
"Nimic, hai urca in masina...vorbim la telefon sa vedem unde ne oprim sa mancam ceva ca tu sigur nu ai avut timp..."
Din casa iesi cu multe bagaje sotul Emei...erau casatoriti de 6 ani si avusesera 2 gemene Cati si Cami.
"Buna Sami!"
"Buna, Manu...ok!...de unde il iau pe ultimul ratacit din aceasta misterioasa excursie?"
"Nu trebuie! e chiar..."
o sonerie de telefon le intrerupse
"Sami esti in concediu..."
"O secunda EMi...firma nu se conduce singura...Alo? Samanta Hoffman la telefon...Buna Geo! Desigur ca e gata...."
...
"Of, of fata asta! nici in concediu nu se opreste din munca..."
"Ii furam telefonul?"
"Dragul meu sot, stai linistit...in curand va uita de toate...la surpriza pe care o va avea sa speram ca nu leasina..."
"Minte diabolica...stiam de ce te iubesc"
"si nu doar atat pot" ii aplica un sarut fugar sotului...
...
"Da,da...am schimbat florile dupa cum ai dorit...desigur! eu personal m-am ocupat de acest lucru. De acum la dispozitie iti va fi Cristina Sack pentru orice problema. Da da! desigur ca e calificata...bine..multumesc..o zi buna!"
Se intoarse spre masina cu ochii in telefon si se izbi de o silueta masculina..Privi din fuga persoana si ingana un "ma scuzati..."
Incremeni...isi dadu seama cine era persoana care statea in fata ei cu o valiza micuta imbracat cu un short si un tricou negru, foarte sportiv..Il privi din nou plina de mirare...."Emi?"
Auzi motorul masinii prietenei ei..."Pa, pa...vorbim acus...ne ducem sa o luam pe Giulia...iar v-ati potrivit, amandoi in negru...just like old times...love you darling, have fun!"si pleca in viteza...Ramasesera acolo amandoi, fata-n fata si se priveau...
parea ca timpulnu trecuse si erau din nou studenti...Avea ochii la fel de verzi insa arata mult mai bine...Se pare ca anii care au trecut s-au asezat unde trebuie...era mult mai atletic, mai frumos si mai atragator...
"Se pare ca nu ti-au spus ca merg si eu..."
"Nu..."... il privea in continuare cu un aer visator.
"Ma gandeam eu...Smecherii!!!...Buna Samanta! long time no see."
"Buna Matei...intr-adevar..sa fie 5 ani?"
"Aproape..."
Matei fusese iubitul ei pe perioada facultatii si prietenul din copilarie al Emei...asa se cunoscusera ei doi. Ema era colega de facultate a Samantei si intr-o intalnire la ea acasa, il intalnise pe Matei. Se indragostisera asa tare. Timp de 4 ani traisera o poveste cum multi nu au parte, dar care s-a sfarsit prea devreme din cauza...probabil nici ei nu stiu de ce...
"Mergem?"
trezita din visare si readusa in prezent Samanta se indrepta spre masina..."Desigur! urca..."
"Bagajul?"
"aaa....da..da acum iti deschid portbagajul..."
"Multumesc."
Urcara amandoi in masina si plecara la drum in cea mai mare liniste...deschise radioul pe Europa Fm, unde era o seara de muzica romaneasca si incepuse in fortacu Marea Dragoste de Madalina Manole.

"Ne-am indragosti cand ne-am intalnit
Si cu o clipa de magie am simtit ca e marea dragoste
Ne-am indragostit si chiar am gasit tot ce nu aveam in viatza
Ne-am privit in ochi s-am simtit cum e sa respiri din dragoste..."

Il privi cu coada ochiului si observa ca si el cazuse pe ganduri...o surprinse cand il privea si o intreba "Stii unde mergem?"
fasticita si rusinata ca fusese prinsa contempland asupra lui raspunse..."nu?!..."
"Dar tie ce ti-au zis?...si unde mergeai?"
"Nimic decat ca o sa-mi placa...ca o sa fie ca in facultate cand plecam de nebunii...si mergeam la bunicii Emei sa duca copilasii."
"Dumnezeule!"rasetul lui ii trezi in ea niste fiori de demult ascunsi..."Stii drumul pana la Balea lac?"
"Nu...nu ma pricep sa ajung nicaieri cum nu ma pricepeam nici inainte, de asta mi-am luat gps! stii sa introduci datele?"
Ii seta gps-ul si-si continuara drumul...primi un mesaj de la Ema sa nu mai treaca pe la bunici, ca ei au plecat deja si sa-si continue drumul spre destinatie.
Mersesera dupa cum ii ghidase gps-ul, insa drumul era mai ciudat decat Matei il tinea minte. Parea neingrijit,neciurculat...Dupa aproape 3 ore de condus Samanta simtea lipsa mancarii din aceea zi, dar si oboseala unei zile incarcate la munca.
"Esti bine?vad ca esti cam incordata..." Nu schimbasera prea multe vorbe, situatia era jenanta pentru amandoi fiindca nici unul nu stia exact motivul despartirii.
"Da...doar flamanda si obosita...Emi si Manu nu ti-au raspuns?"
"Nu...au telefoanele inchise. Cred ca cel mai bine ar fi sa ne oprim undeva sa innoptam si sa mananci ceva. Imi pare rau, nu mi-am luat nici acum carnetul, altfel am fi facut schimb..."
"Nici acum?...esti un mare lenes." incepu sa rada uitand si de foame si de tot...era ca pe timpuri...Matei o privea atent, doar zambind...
"Esti la fel de frumoasa sau poate chiar mai frumoasa..." zambetul Samantei pieri...
"Esti organizatoare de nunti...exact ce iti doreai"
"Organizatoare de evenimente...nunti, botezuri, conferinte, petreceri private, simpozioane..."
"Esti fericita?"
"Poftim?" stranse puternic volanul in mana...
"Esti fericita?....ai casa pe care ti-ai dorit-o, masina si o afacere de succes...dar esti fericita acum ca le ai pe toate?"
Privea atenta drumul, insa gandurile ii erau departe...intr-adevar avea tot ce-si dorea, insa nu se simtea implinita...ar fi renuntat la tot pentru el, dar se pare ca el nu...altfel de ce ar fi parasit-o?
Vazu 2 faruri in fata...si o voce indepartata strigand-o...nu simti decat volanul care tragea in dreapta...o zguduitura si apoi liniste...
"Samanta...Samanta?...ma auzi?...raspunde te rog!...Dumnezeule! Samanta!"
deschise ochii usor si vazu ca de jur imprejur masina era inconjurata de boscheti, iar in fata ...poate chiar mult prea in fata era un copac...
speriata privi spre Matei si vazu sangele cum i se prelingea pe fata...
"Oh Doamne!"...ochii i se inundara de lacrimi si frica ii cuprindea usor corpul...incepu sa planga..."ce-am facut?ce ti-am facut"
"liniste-te! nu am nimic...doar o mica taietura la funte...zi-mi esti bine?...poti sa te misti?"
"da...cred...da"
"bun...atunci hai sa incercam sa iesim din masina mai repede si hai sa luam tot ce putem lua...sa nu se intample altceva."
Isi lua geanta si bagajele din masina si iesisera la drum. Se asezara pe marginea drumului si se gandeau ce sa faca...
"Nu am semnal la telefon...pe nici unul din ele."
"Nici eu. te simti in stare sa mergi? poate gasim un satuc unde sa ramanem in seara asta....sau poate avem noroc sa ne ia cineva pe drum."
"bine..."
Mergeau incet unul langa altul fara sa-si spuna absolut nimic. tacerea era grea si apasatoare...
"Matei...iarta-ma te rog...nu am vazut masi..."
"Samanta suntem bine amandoi...gata a trecut.Nu trebuia sa-ti distrag atentia...e vina mea...dar nu am putut sa ma abtin. Stii ca nu pot?..." se opri in fata ei si o privea direct in ochi. Samanta scapa bagajele din mana si ramase nemiscata..."Mereu ai avut efectul asta asupra mea...ma faci sa ma pierd si sa te privesc neincetat...esti atat de nevinovata cand faci ochii astia mici...cand iti strangi buzele de nervi, cand te sperii..." se apropie si mai mult de ea lasand si el la randul lui bagajele in spate...erau acum unul langa celalalt, atingandu-se..."speram ca totul a trecut...ca nu mai simt nimic pentru tine...ca nu te mai iubesc..."
"De ce m-ai parasit atunci?....spune-mi?...stiai ca nu sunt genul cu care sa te joci...ti-am zis de la inceput...si mi-ai promis, mi-ai jurat ca niciodata nu ai sa ma faci sa sufar...de ce?" lacrimi incepura sa se rostogoleasca pe fata-i obosita...culorile apusului o faceau si mai frumoasa...
"Samanta..." incerca sa o prinda in brate, insa ea acu cativa pasi in spate.
"Nu!...nu... nu pot sa te iert. Ai reusit ce nimeni altcineva nu ar fi putut si nu a putut..sa-mi furi inima...si ce-ai facut cu ea?...ti-ai batut joc!"
"Nu e adevarat..nu m-am jucat.."
"Dar ce ai facut?...hm??...esti un prost!"
"Samanta...erau in facultate...eram un amarat...in timp ce tu visai...si-ti doreai...cine eram eu sa te fac sa uiti de toate?..."
"As fi renuntat la tot pentru tine."
"Tocmai...nu as fi vrut...tii minte cand ai primit bursa de 6 luni in Germaniaa?...nu ai vrut sa pleci...din cauza mea...nu puteam sa las sa se intample asta..."
"poftim?..."
"am preferat sa ajungi undeva...sa devii cineva...si eu la fel...iar mai apoi sa ne reintalnim daca asa ne-a fost destinul...caci asa pare..."
"stai!...ce spui acolo?...m-ai lasat pentru ca eu visam?...crezi ca mai conteaza masina, casa cand nu te mai am pe tine?... stii cat am plans din cauza ta?...credeam in tine...de ce mai lasat sa te mai iubesc daca nu doreai sa ramai cu mine?..."...cu pumnii il lovi in piept, plangand puternic...o prinse in brate si o stranse la piept, alintand-o pe cap sa o linisteasca...ii saruta fruntea...apoi ochii...simti cativa picuri reci...o ploaie de vara incepu....desi soarele slab se mai afla inca pe cer...ii privi ochii inlacrimati...si o saruta apasat...
"te am si te mai vreau..."

Niciun comentariu: